5 august 2021
De dimensiuni mici, de simboluri mari. Punctul de mijloc continuă să provoace reacții viscerale într-o parte a populației. Ultimul exemplu: apelul la un boicot, pe 4 august 2021, al mărcii Cultura, care a avut îndrăzneala de a folosi scrierea inclusivă.
#BoycottCultura, punctul de mijloc al discordiei
Ar fi putut fi doar un răspuns obraznic de la un manager de comunitate, a devenit cu totul altceva. Iată obiectul scandalului:
Acest răspuns din partea managerului comunitar al Cultura, acum șters, a generat pe Twitter o mișcare de furie și un apel la boicotarea mărcii, acuzat de TRĂDEREA LIMBII FRANȚEȘTI (tocmai asta) și de angajarea unei nepoliticoase incompetente.
Cu excepția faptului că, așa cum au subliniat unii oameni, reacții similare din partea altor manageri comunitari care apără o formă de egalitate în fața unui client nefericit au trecut ca o scrisoare către Poștă. Acest tweet de la Netflix a fost citat, de exemplu:
Nu sunteți nevoie de abonații noștri.
- Netflix France (@NetflixFR) 7 august 2021
Dar de ce punctul de mijloc supără atât de mult mulțimile?
Punctul de mijloc, un instrument pentru scrierea incluzivă
Punctul de mijloc este doar unul dintre numeroasele instrumente care permit progresul către egalitate în proiectul mai general al scrierii incluzive, care are ca scop transmiterea valorilor egalității prin limbaj, în special prin împotriva regulii arbitrare „masculinul prevalează asupra femininului”. Éliane Viennot, profesor emerit de literatură franceză și istoric al relațiilor de putere între sexe, îi explică lui Mademoisell:
Punctul de mijloc este pur și simplu o îmbunătățire a tehnicilor de abrevieri existente pentru franceza scrisă.
A fost o paranteză („Voi bea o băutură cu prietenii mei”), dar are conotații în limba franceză; lucrurile mai puțin importante sunt puse „între paranteze”, acest lucru creează un plan diferit. Așadar, unii oameni care nu au fost mulțumiți de această abreviere au căutat în bine.
Am încercat mai multe lucruri: cratima, slash-ul, punctul clasic ... Punctul de mijloc este pur și simplu cel mai recent candidat și cel care pare cel mai bun, până când găsim altceva!
De ce cel mai bun? Pentru că nu are conotații, pentru că este discret, pentru că este indivizibil. Vă permite să scrieți cu ușurință două cuvinte cu aceeași rădăcină, dar terminații diferite: „Voi bea o băutură cu prietenii mei”.
Trebuie să înțelegeți că aceasta este doar o abreviere. Nimic mai mult . Ca orice prescurtare, cum ar fi scrierea „Mr. Smith” în loc de „Mr. Smith”, punctul de mijloc este folosit pentru a economisi timp atunci când scrieți.
„Doar o abreviere” ... care generează reacții viscerale și violente.
Când punctul de mijloc se enervează
„Confruntată cu această aberație„ incluzivă ”, limba franceză este acum în pericol de moarte”, potrivit Academiei Franceze. „Scrierea incluzivă este un cancer pentru civilizația noastră”, a spus unul dintre Kevin.
Sau, din nou, acest punct slab ar fi unul dintre „atacurile” asupra limbii franceze, potrivit unui proiect de lege depus la 28 iulie 2021 de nouă deputați și deputați, în principal din Adunarea Națională, în speranța că „va interzice utilizarea scris inclusiv de către orice persoană juridică publică sau privată care beneficiază de o subvenție publică ”.
Acestea nu sunt câteva dintre exemplele anxietăților generate de punctul mediu - pentru că nu vorbim aici despre scrierea inclusivă, ci doar despre punctul mediu!
Există într-adevăr o mare ironie în a vedea că acest proiect de lege anti-scriere inclusiv începe cu „prezentat de doamnelor și domnilor ...”. Adică, PRIN SCRIERE INCLUSIVĂ!
pic.twitter.com/WvCvoIEq4C
- Sébastien Chenu (@sebchenu) 31 iulie 2021
De ce se mișcă atât de mult punctul de mijloc
Dar de ce atâta violență către punctul de mijloc, ne întrebăm? Detalii Éliane Viennot:
Deoarece problema limbajului este simbolică .
Punctul de mijloc simbolizează faptul că există încă inegalități și că unii oameni se luptă să le facă să dispară. Pentru mulți oameni, progresul către egalitatea de gen este neclar, îndepărtat: sunt legi, circulare, nu înțelegem prea multe și nu ne pasă cu adevărat. Punctul de mijloc, face subiectul vizibil. Dintr-o dată, vedem că în spatele textului există o persoană, că această persoană știe că limba este sexistă și că încearcă să o remedieze.
Punctul de mijloc dezvăluie fragilitatea consensului privind egalitatea, care este în cele din urmă foarte superficial. Pentru că, practic, există o mulțime de oameni care nu sunt de acord cu adevărat să meargă către egalitate, nu cu tot ceea ce implică acest lucru.
Egalitatea nu înseamnă doar că femeile pot vota și pot fi cetățene. Aceasta implică faptul că vom înceta să le punem mâinile pe fese. Că vom înceta să-i supărăm pe stradă. Că îi vom lăsa să se îmbrace așa cum vor ei. Că vom pune tot atâtea femei, cât bărbați în politică. Și vom începe să vorbim în altă limbă.
Punctul de mijloc arată oamenilor că aceasta este, de asemenea, egalitatea, că nu am terminat de mers înainte , că o mulțime de lucruri mai trebuie să se schimbe.
Dincolo de aceste considerații, trebuie să ne amintim, de asemenea, că limba franceză este dificilă și că există o mulțime de oameni care se supără când le spunem că au învățat prostii la școală și că Trebuie să schimbăm regulile pentru care au fost învățați. Nu vor să se întoarcă la învățare, este psihologic.
Știind că :
- Majoritatea oamenilor care nu sunt pentru egalitate sunt bărbați
- Bărbații au mai multe mijloace de exprimare decât femeile (dețin majoritatea mass-media, edituri etc.)
- Oamenii tind să vorbească atunci când sunt nefericiți, nu atunci când sunt mulțumiți
Deci, auzim multe de la oameni cărora nu le place punctul de mijloc.
Punctul de mijloc, calul hobby al extremei drepte
Nu este o coincidență faptul că punctul de mijloc, inițial doar un element din marea casetă de instrumente de scriere inclusivă, a devenit atât de mediatizat. Éliane Viennot știe că acest lucru nu este banal:
Punctul de mijloc a fost instrumentalizat de dreapta și extrema dreaptă .
În martie 2021, Hatier a publicat un manual în scris inclusiv. Calm plat de luni de zile, până în toamnă: extrema dreaptă a pus mâna pe subiect, La Manif Pour Tous s-a răzvrătit, Le Figaro a făcut un articol despre asta ...
Există un segment mic al populației care nu dorește absolut educația împotriva sexismului la școală. Au reușit să facă campanie pe punctul de mijloc, negând total că limbajul egalitar depășește acel mic personaj și se poate descurca fără el. Au reușit să convingă mulți oameni care fie își împărtășesc opiniile politice, fie nu s-au gândit mai departe la asta.
A dus la acest tip de război stupid la mijloc, văzut ca „o exagerare de către feministe”. Este complicat să comunici despre asta, să explici că într-adevăr punctul de mijloc nu este atât de important.
Scrierea inclusivă, dincolo de punctul de mijloc
După cum ne amintește Éliane Viennot și, așa cum a explicat deja Mademoisell în 2021, după cinci ani de scriere incluzivă, există într-adevăr o mie de moduri de a folosi un limbaj egalitar fără punctul de mijloc .
Dincolo de faptul că tensionează o mulțime de oameni, trebuie amintit că punctul de mijloc poate fi o preocupare pentru persoanele cu dislexie, pentru software-ul care citește texte pentru persoanele cu deficiențe de vedere ... Nu este atât de inclusiv. „exclude persoanele cu dizabilități!
Din fericire, nu este niciodată obligatoriu. Scrierea inclusivă este, de asemenea:
- Spuneți „Doamnelor și domnilor”, ca și deputații de extremă dreapta, țineți-vă!
- Folosiți acordul de proximitate: „Băieții și fetele au mers la plajă”.
- Folosiți acordul majorității: „Cinci fete și doi băieți au mers la plajă”.
- Gândiți-vă la propriile concepții mentale: dacă vă imaginați UN AVOCAT și O SINGURĂ secretară, puteți contesta această idee primită vorbind despre un avocat imaginar și secretara ei! (Angajatul, nu mobilierul ...)
- Genuri alternative, atunci când textul o permite: pe mademoisell, de exemplu, într-un articol despre sex sau dragoste, vom spune adesea „cu tipul tău” pe o linie, „cu fata ta” pe următorul, pentru a pentru a include pe toată lumea fără să scrie „cu iubitul sau fata ta” de fiecare dată.
Unele resurse pentru a înțelege scrierea incluzivă
Éliane Viennot nu o neagă: punctul de mijloc nu este întotdeauna bine folosit. Dar aceasta nu este vina publicului larg.
Da, am văzut lucrurile trecând cu puncte în toate direcțiile, zeci de cuvinte măcelărite ... Eu, asta mă face să zâmbesc, dar știu că dă teren să macine oamenilor scrierea antiinclusivă care plânge jefuind a limbii franceze.
Trebuie să înțelegeți că nu există brevet, nu există nicio regulă oficială, așa că continuăm să bâjbâim . În sine, ar fi sarcina Academiei Franceze să analizeze recomandări pentru utilizarea punctului de mijloc, dar hei, nu își face treaba.
Din lipsa unei soluții mai bune, din lipsa autorității de a aborda întrebarea, vorbitorii sunt cei care bâjbâie. Nu este un lucru rău, ci doar că durează mai mult.
Există câteva utilizări care apar și încep să obțină consens; de exemplu, în opinia mea, nu ar trebui să utilizați două puncte medii și nu puteți tăia toate cuvintele. „Trader • e” este corect, „fericit • x • se” nu. Dar nu toți oamenii sunt lingviști, ciocnesc, uneori este satisfăcător și alteori nu, dar nu este mare lucru.
Iată câteva resurse pentru învățarea utilizării scrierii incluzive și, dacă se dorește, punctul de mijloc:
- Recomandările lui Éliane Viennot
- Cartea sa Limbaj inclusiv: de ce, cum
- Instrucțiuni din revista Sociologie du travail
În concluzie, ar fi bine să ne amintim și să reamintim cât mai multor oameni, că scrierea incluzivă este departe de a fi redusă la punctul mediu și că a pretinde contrariul înseamnă a intra cu capul în retorica anti-egalitate a extrema dreaptă. Când Emmanuel Macron începe un discurs spunând „franceză, franceză”, este inclusiv și niciun dicționar nu ia foc instantaneu.
Să lăsăm ultimul cuvânt lui Éliane Viennot, care este destul de optimistă cu privire la progresul scrierii incluzive în societate:
Oamenii se vor obișnui, așa cum se obișnuiesc cu alte schimbări.
Nu trebuie să uităm că oamenilor, în realitate, nu le pasă. Oamenii nu spun „doamnă judecătoare”, pentru că respectă limba franceză, iar în franceză, spunem „doamnă judecătoare”, deoarece este feminină. Aceste reguli ale masculinizării nu sunt franceze: sunt jargonul unei elite alfabetizate care doresc să-și mențină privilegiile de gen și de clasă.
Vestea bună este că prin multiplicarea resurselor, prin diseminarea informațiilor, totul devine simplu. Eu, predau scrierea incluzivă în trei ore de instruire. Doar nu lăsați dezbaterea în fața fascistilor!
